În Așteptarea Primului Nutriționist – partea a IV-a

Am explicat în părțile I, a II-a și a III-a, de ce nu ne putem baza încă pe niciun stil alimentar, ca fiind sigur cel optim pentru oameni în general și pentru fiecare individ în particular. Nimeni nu are toate datele necesare pentru a garanta că directivele lui nutriționale sunt cele potrivite. Unii pot avea mai multe informații decât alții, dar informațiile lor sunt tot puține în raport  cu volumul de date și capacitatea de procesare necesară pentru a obține concluzii viabile ce nu pot fi contrazise.

Va dura mult până când va apărea o entitate capabilă să rezolve nutriția și să ne ofere informațiile pentru a face alegerile corecte atunci când decidem ce mâncăm. Până atunci, suntem pe cont propriu, la mila industriilor alimentare al căror scop este maximizarea profitului. Produsele lor nu trebuie să ofere o nutriție optimă, ci doar să fie cât mai apetisante și să fie consumate într-o cantitate cât mai mare.

Stresul traiului la oraș, serviciul, familia, ne fac să facem des alegeri alimentare greșite, în opoziție cu informațiile pe care le avem deja despre o dietă sănătoasă. Pe asta se bazează companiile din industria alimentară. Omul vine la magazin, obosit și stresat, intră într-un spațiu luminos, cald, i se pune o muzică drăgălașă. Atunci își lasă garda jos și decide să se răsfețe cu vreun aliment concentrat, dacă se poate dulce și gras în același timp.

Ce facem până când apare nutriționistul promis?

Încerc, pe baza logicii și a informațiilor pe care le am, să vin cu niște idei despre cum am putea alege o dietă optimă.

Mental Puternic

Degeaba avem informații despre o dietă sănătoasă, dacă la momentul alegerii, uităm tot. Atunci când va apărea nutriționistul de inteligență artificială, vor exista aplicații pentru fiecare în parte, iar treaba lor nu va fi doar să sugereze alimente potrivite, dar și să interzică achiziția unor alimente nocive, mergând chiar până la blocarea cardului, atunci când clientul încearcă așa ceva.

Prin mental puternic, mă refer la un mental care poate rămâne atent și concentrat în moment. Sunt o serie de exerciții prin care mentalul poate fi antrenat, întocmai ca un mușchi. Orice metodă ce implică focalizarea minții pe acțiuni repetitive, pe o anumită perioadă de timp, poate constitui un exercițiu. Meditația cu atenție la respirație este un exemplu clasic. Dar exersarea minții poate fi făcută în orice moment al zilei, la practicarea exercițiilor fizice, la mersul pe jos sau la spălatul vaselor.

Odată ce mentalul devine mai puternic,  individul poate deveni mai conștient de felul în care se desfășoară viața sa, aplicând schimbări acolo unde este necesar. Procesul ar trebui să reducă volumul de activitate ce aduce doar bani pentru a cumpăra chestii de care nu avem nevoie, implicit stresul, tot atunci vor putea apărea și preocupările pentru o dietă adecvată.

Eliminarea (reducerea) alimentelor gata/semi preparate

O mare parte din înțelegerea alimentației presupune experimentarea alimentelor în starea lor naturală, crudă, dar până se ajunge acolo, se pot elimina alimentele gata preparate. Aceste alimente sunt gătite profesional, după rețete testate, în așa fel încât să fie foarte gustoase și să fie consumate în cantitate mare. Au în componența lor cantități mari de grăsime sau zahăr, multe condimente, plus conservanți și alte componente greu de pronunțat. Consumatorul nu are cum să verifice calitatea produselor care au fost folosite la gătit. Acestea puteau să nu mai fie proaspete sau să fie chiar stricate.

Alimentele gata preparate din comerț ar trebui înlocuite cu alimente preparate în casă, ingredientele să fie de calitate și să nu fie folosit prea mult ulei sau condimente, pentru a experimenta alimentele cât mai aproape de starea lor naturală.

Eliminarea sau reducerea cerealelor și a produselor lactate

Primele fosile de homo-sapiens datează de acum 200 000 de ani. Asta înseamnă că un om din acea perioadă, nu era cu nimic diferit funcțional de un om din perioada modernă. Cerealele și produsele lactate au fost introduse în alimentația umană acum 10 000 de ani, odată cu descoperirea agriculturii și domesticirea animalelor. Oamenii au fost cel mai probabil forțați de noile formațiuni statale să adopte cerealele ca aliment de bază, iar produsele lactate au apărut în zone aride, unde animalele acționau ca un fel de „culegători”, transformând hrana necomestibilă din zonă în calorii pentru oameni.

Dacă oamenii s-au descurcat fără cereale și lactate timp de sute de mii de ani, plus milioane de ani înainte (luând în considerare și alte hominide pre-homo-sapiens), înseamnă că și noi ne putem descurca fără aceste alimente, care cel mult pot pune probleme. Intoleranțele la gluten și lactoză sunt răspândite, iar mulți oameni nici nu au idee că suferă de așa ceva, tocmai pentru că nu sunt atenți și focalizați la ce se întâmplă cu ei după o masă.

Să renunți la aceste produse e dificil,pentru multă lume, pentru că sunt produsele cele mai răspândite în alimentație. Cornul și laptele, pateul cu brânză, pizza quattro formaggi, orez cu lapte, sunt atâtea exemple de alimente de care unii dintre noi sunt dependenți din copilărie.

Cerealele au înlocuit fructele în dieta ancestrală umană, pentru că sunt mai sigure și pot fi stocate. Dar acum avem posibilitatea să achiziționăm fructe pe tot parcursul anului, întocmai cum se întâmplă în zona tropicală. Orice poftă de cereale ar trebui satisfăcută de fructe ori de câte ori e posibil. O altă variantă ar fi rădăcinoasele și tuberculii.

Laptele nu este atât de nutritiv pe cât se crede. Un litru de lapte ar atinge abia 56% din țintele nutriționale și asta în 2600 de calorii. Oferă peste 1000mg de calciu, dar necesarul de calciu poate fi obținut din verdețuri și nuci/semințe. Prea mult calciu ar putea produce probleme în artere, în cazul unei deficiențe de vitamina K2. Faptul că nu există în natură un alt mamifer care consumă laptele unui alt animal, atunci când este la maturitate, ar trebui să ne facă să ne punem întrebări dacă e oportun să consumăm lapte, atunci când avem alte variante.

Creșterea volumului de alimente crude, neprocesate la foc

Nu există studii care să arate că alimentul crud este superior celui procesat la foc, la fel cum nu există civilizații bazate pe alimentație crudă. Însă experiența mea îmi arată că mă simt mult mai bine pe alimentație crudă decât pe cea procesată la foc. M-am gândit logic, care ar putea fi explicația și am câteva idei:

  1. evoluția pe alimente crude – cea mai mare parte a existenței umane și a speciilor din care a evoluat s-a desfășurat cu alimentele crude ca aliment de bază. Mi-e greu să cred că omul s-a adaptat atât de repede la o hrană aproape exclusiv gătită la foc, așa cum este cea standard de astăzi.
  2. alterare chimică – prin expunerea la foc, compușii chimici din interiorul alimentului sunt modificați. Cum organismul este o uzină de procesare biochimică, e posibil ca această alterare a compușilor chimici din aliment să afecteze procesarea chimică obișnuită, pe care organismul a evoluat să o efectueze. E posibil ca organismul să „vadă” unele alimente și componente ale lor ca pe niște intruși periculoși, împotriva cărora trebuie să lupte.
  3. exterminarea microorganismelor – în orice organism viu există microorganisme, ce au atât un rol pozitiv cât și unul negativ. Prin procesarea la foc, sunt exterminate toate microorganismele din alimente. În timp, un aport major de alimente procesate la foc poate duce la probleme cu flora.
  4. dacă nu poate fi consumat crud, poate nu e hrană umană – descoperirea focului a făcut posibil consumul unor alimente care altfel erau greu de mestecat și digerat de oameni. Dar am putea să ne punem problema dacă un aliment care nu e comestibil în forma lui crudă are un profil nutrițional potrivit pentru corpul nostru. 

Suplimente

Am văzut în partea a III-a de ce trebuie să fim foarte precauți în privința suplimentelor și să fim un adoptator târziu (late adopter). Companiile abia așteaptă să vândă un nou produs minune, menit să rezolve anumite goluri din alimentația umană actuală. Așa că vor face studii care arată foarte spectaculos pentru că vor scoate în evidență anumiți factori convenabili, atent selectați. Deși, am observat în partea a II-a, că unele suplimente pot avea efectul invers, față de aceiași compuși veniți din alimente. Atunci când apare ceva nou, trebuie să fim rezervați și să așteptăm și alte studii care arată ce rezultate au avut.

Pe de altă parte, nu e o idee bună să fim habotnici în ideea de a nu suplimenta în niciun fel. Din cauza stilului de viață actual, au fost deja dovedite probabilități mari de deficiență la anumiți nutrienți, despre care am discutat și eu în diverse articole: vitamina B12, vitamina D, omega 3, vitamina K2.  Atunci când un supliment e relativ ieftin, probabilitatea de deficiență e mare și nu au fost găsite efecte adverse, e mai prudent să suplimentăm.

Îmbunătățirea permanentă a stilului alimentar

Ține tot de focalizare mentală și atenția în fiecare moment. Dieta poate fi îmbunătățită în fiecare perioadă. Ne putem face un obiectiv în a găsi tot timpul cele mai potrivite și nutritive alimente.

De exemplu poate într-o primă fază realizezi că un covrig de la supermarket e preparat din aluat înghețat, transportat în România din alte țări. Cine știe de când era înghețat și de când era făina respectivă. În următorul pas decizi să-ți faci tu covrigi acasă, proaspeți, din aluat preparat de tine. Apoi, încerci să-ți schimbi făina și o schimbi cu o făină integrală bio. Apoi, realizezi că acel covrig îți satisface pofta de carbohidrați și că poți să mănânci banane în loc de covrigi. Ele pot fi consumate crude, fără a fi gătite și fără ca alimentul să fie alterat în vreun fel. Apoi observi că bananele din Columbia sunt mai de calitate decât cele din Ecuador. Apoi, înțelegi că într-o anumită perioadă sunt fructe mai bogate nutrițional decât bananele, de exemplu portocalele iarna sau pepenii galbeni vara. Iată o cale prin care calitatea carbohidraților pe care-i consumi s-a îmbunătățit treptat.

Teste

Orice stil alimentar diferit de cel standard trebuie testat în timp. Nu mă refer la analize de sânge. Ele pot oferi informații, dar trebuie interpretate corect. În același timp pot induce în eroare. Corpul trebuie oricum să mențină sângele în anumiți parametri, pentru a supraviețui. Dar nu știm care este efortul său pentru a menține acei parametri. Poate nivelul calciului iese ok la analize, dar dacă pentru a menține acel nivel, corpul drenează oasele, atunci suntem păcăliți că ar fi suficient calciu în alimentație. Când apar probleme în analizele de sânge, deja s-a ajuns la o situație gravă, în care corpul nu mai poate menține sângele în parametri optimi.

Când spun teste, mă refer la un test obiectiv, fizic și mental în care putem observa dacă apar fluctuații majore în performanță. Viața obișnuită a celor de la oraș nu oferă o provocări obiective serioase pentru a verifica performanța organismului. Cei mai mulți oameni fac treburi repetitive, care nu se schimbă pe termen lung. Dacă ai o treabă ușoară de birou, iar drumul până la punctul de lucru e parcurs cu un mijloc de transport în comun, e greu de remarcat dacă performanța a scăzut.

Astfel, ar fi benefic ca fiecare să aibă o activitate fizică și intelectuală, ce pot fi măsurate obiectiv. Eu am ales alergarea și șahul. Sunt două activități care-mi provoacă în mod constant fizicul și intelectul, iar dacă apar scăderi drastice de performanță, pot să mă întreb dacă nu cumva e o problemă în alimentație, în caz că toți ceilalți factori legați de recuperare au rămas la fel (somn, odihnă, stres). Așa s-a întâmplat de curând, când a lipsit suplimentarea cu proteină.

Alimentația e doar un combustibil, o formă de a recupera organismul. Dacă o anumită alimentație ne ajută să ducem la bun sfârșit activitățile pe care ni le-am propus într-o zi, și în timp nu apar scăderi de performanță, înseamnă că ne-am găsit o dietă optimă, cel puțin la nivel personal.

Concluzii

Iată câteva idei despre cum să-ți cauți singur stilul alimentar potrivit. Prin evoluție, am căpătat simțuri care ne ajută să știm când organismul nostru are nevoie de un aliment, imediat ce îl mirosim și gustăm, cu condiția să fie crud și neprocesat. Altfel, ne păcălim algoritmul proiectat în milioane de ani de evoluție, introducând date eronate. Dacă vom reuși să tăiem prin pofte și să înțelegem că mâncăm doar pentru a menține organismul într-o stare bună de funcționare și nu pentru distracția minții, vom fi ok.

Haplea Fructaliu

Leave a Reply