Dieta standard – un montagne russe de stimulente și analgezice

Stilul alimentar standard seamănă foarte bine cu un rollercoaster. Un traseu plin de accelerări și frâne bruște. O abordare plină de adrenalină, ce duce invariabil la epuizare. Consumând alimente la care corpul nostru nu este adaptat, răspunsul acestuia este eronat și am învățat să-l trecem cu vederea. Căutăm soluții intelectuale, mentale și nu instinctuale. Așa ajungem ca mâncarea noastră să fie ori stimulent, ori analgezic, dar foarte puțin nutritivă.

Stimulente

Obișnuitele stimulente de pe dieta standard sunt cafeaua, alcoolul (în cantități mici), nicotina, teobromina (cacao, ceai verde). Unele tipuri de mâncare au un efect stimulator mai mic, de exemplu condimentele (ardei iute, piper), ceapă, usturoi. Principiul lor de funcționare e comun. Sunt văzute ca o toxină de către organism. Această toxină trebuie eliminată extrem de rapid. Corpul intră în alertă și eliberează adrenalină. Organele încep să funcționeze la capacități ridicate. Situația e percepută extern ca o … înviorare. Te simți proaspăt, trezit, gata de treabă.

Analgezice

Stimulentele se iau de obicei dimineața, după aproximativ 10 ore de pauză a digestiei. Dacă tot a intrat în modul de curățare, iar cu digestia nu are treabă, corpul continuă procesul de detoxificare. Acest proces doare, sau e cel puțin inconfortabil într-o primă fază. Instinctual, căutăm o modalitate de a opri acest proces. Cea mai simplă modalitate este prin mâncare. Un aliment gras și bine procesat va da serios de lucru sistemului digestiv, iar procesul de detoxificare va fi oprit. Acest instinct de oprire a procesului de detoxificare este eronat perceput drept foame.

Foamea adevărată e resimțită undeva în spatele gâtului și seamănă mult cu senzația de sete. Din cauza stilului actual de viață și a hrănirii permanente, foarte puțini oameni înțeleg ce înseamnă foamea adevărată. Slăbiciunea, zgomotele din stomac, durerile de cap sunt catalogate drept foame. Eu am simțit foamea abia după 23 de zile de post negru.

Alcoolul e unul dintre cele mai puternice stimulente. De aceea, este foarte obișnuit ca după ce-l consumă, oamenii să simtă nevoia de a ingurgita cele mai grase mâncăruri posibile: slănină, smântână, fleică, shaorma. Disconfortul detoxificării trebuie oprit și trebuie oprit cât mai abrupt. Poate ar fi mult mai bine pentru curățenia propriului corp să nu consume mâncare după o beție. Să bea 2 L de apă, un corp hidratat poate procesa toxinele mai ușor. De la un moment dat, durerea nu mai poate fi oprită doar cu mâncare. Atunci încep să fie folosite pastilele calmante, mulți devenind dependenți de consumul lor zilnic.

Toate au un preț

Dacă te dai în montagne russe o dată pe an, sau o dată pe lună, e ok. Dar dacă în fiecare zi îți supui corpul la aceste manevre bruște, până la urmă va intra în colaps. Glandele suprarenale nu vor mai putea răspunde prompt cu adrenalină la orice toxină intrată în corp. De aceea, în timp nu mai răspundem la fel la stimulente. Credem că soluția e să creștem doza, dar asta nu va face decât să introducă mai multă otravă în organism și să secătuiască organismul de forțe vitale.

În zen se spune că în timpul meditație trebuie să te confrunți în primul rând cu lipsa de concentrare a minții, apoi cu plictiseala, apatia. La un moment dat, meditația te poate purta în partea opusă și poți deveni entuziast, emoționat, nerăbdător. Această stare este deasemenea descurajată. Trebuie căutat un echilibru. Nu ai nimic de câștigat din exterior, din această lume. Totul se află în interior. Alergarea după năluci este contraproductivă. Stimularea și anestezierea pentru această alergare este inutilă și poate fi periculoasă.

Luați-o ușor. Odihniți-vă corpul și hrăniți-l cu alimente întregi, proaspete, crude și coapte.

Dieta tip montagne russe secătuiește corpul de energie. Epuizează glandele suprarenale. Stimulentele și analgezicele nu sunt o soluție pe termen lung.